Andrei Bud, rolul pasiunii și al viziunii în pregătirea olimpicilor

Andrei Bud

Acest interviu a fost realizat de Andrei Bud, în exclusivitate pentru platforma empoweredromania.com. Întrebările au fost formulate și adresate de Ioana Alexandra Șomîtcă.

Scurtă biografie: Andrei Bud este un matematician român specializat în geometrie algebrică, cu un parcurs academic remarcabil și contribuții semnificative în domeniul său de cercetare. Drumul său a început la Universitatea din București, unde a descoperit fascinanta lume a matematicii și a obținut diploma de licență în 2017, sub îndrumarea profesorului Marian Aprodu. Această fundație solidă l-a înalțat spre Universitatea Humboldt din Berlin, unde a continuat să își aprofundeze cunoștințele și, în 2019, a obținut diploma de master cu o teză despre „Twisted canonical differentials and their properties”, sub coordonarea profesorului Gavril Farkas. Drumul său academic a culminat în 2022, când și-a obținut doctoratul, cu o lucrare inovatoare despre „Moduli of Prym curves and strata of differentials”.

Dincolo de cercetare, Andrei a fost mereu dedicat comunității matematice, oferind o adevărată inspirație celor din jur. În anii săi de liceu, a reprezentat România la Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) în 2013 și 2014, obținând medalii de bronz și argint, demonstrând nu doar talent, ci și o muncă asiduă și o voință de fier. Ulterior, și-a împărtășit cunoștințele și pasiunea, contribuind la formarea noilor talente. Între 2019 și 2021, a predat cursuri de matematică avansată pentru elevi talentați la Upper School , ghidându-i pe aceștia în domenii complexe precum teoria grafurilor și geometria combinatorică.

Interviu cu Andrei Bud

Ce v-a inspirat să predați lecții pentru olimpiadele internaționale?

Andrei Bud: Principala mea motivație s-ar reduce la următorul citat: „ Sunt, într-un fel, mai puțin interesat de greutatea și convoluțiile creierului lui Einstein decât de aproape certitudinea că oameni cu un talent egal au trăit și au murit pe plantații și în ateliere de muncă forțată. „

Programul Upper.School este absolut remarcabil întrucât aduce la îndemâna oricărui copil, de oriunde din România sau Moldova, o pregătire gratuită de top pentru olimpiadele internaționale, la câteva click-uri distanță. Când eram elev în Negrești-Oaș, nu aveam nicio idee despre cum să mă pregătesc pentru baraje sau Balcaniada de Juniori. Faptul că toate lipsurile din pregătirea mea ca elev sunt acum o chestiune a trecutului de care nu se mai lovește nimeni este foarte motivant, și mă bucur că sunt parte dintr-o mare echipă care a făcut din acest lucru o normalitate.

Dacă ar fi să descrieți în câteva cuvinte „esența” unui profesor bun, care ar fi acestea?

Andrei Bud: Un profesor bun trebuie să fie pasionat, trebuie să știe să explice utilitatea a ceea ce predă, și trebuie să fie un mentor pentru elevii interesați de materia lui. Particularizând pentru matematică: un profesor bun trebuie să aibă un răspuns puternic pentru întrebarea „La ce ne folosește matematica?”, ținând cont de cât de fundamentală este pentru lumea modernă.

Ce credeți că face diferența dintre un elev bun și un olimpic excepțional?

Andrei Bud: În primul rând, pentru olimpicii internaționali, matematica este o parte atât de integrată a vieții lor, încât nu ar putea trăi fără ea într-o formă sau alta. Acest lucru se vede clar când vine vorba de gestionarea timpului: un elev bun la nivel de clasă (sau de bronz la ONM) alocă matematicii aproximativ 1-3 ore în afara programului; în schimb, elevii care ne reprezintă la Olimpiade Internaționale au un program mult mai dur, în care își sacrifică o bucată semnificativă din viața personală pentru a se concentra pe matematică.

În al doilea rând, am observat că pentru mulți olimpici, Părinții joacă un rol activ în a se asigura că aceștia au condițiile necesare pentru a-și urma pasiunea.

După, ar mai fi diferențe care apar ca o consecință cumulată a orelor de studiu: olimpicii internaționali au o înțelegere mult mai profundă a fenomenelor matematice și o gamă mult mai largă de metode cu care pot aborda problemele.

Cum reușiți să inspirați elevii să-și depășească limitele și să creadă în ei înșiși?

Andrei Bud: Întrucât eu predau doar puțin și doar online, nu sunt așa de sigur că reușesc acest lucru. Mai mult, elevii din audiență sunt cei mai buni din țară, iar mulți dintre ei au deja un mental puternic și mult spirit competitiv. Tot ce fac eu e să le prezint niște probleme pe care le consider grele, utile și interesante.

Cum gestionați momentele în care un elev talentat se confruntă cu îndoieli sau blocaje?

Andrei Bud: În primul rând, să identificăm principalul blocaj: mulți olimpici au un scop pe care vor să-l atingă (o olimpiadă internațională, o medalie la ONM, etc.), iar în momentul în care acel scop nu este atins, simt că toată munca lor a fost inutilă sau că nu sunt destul de buni pentru matematică. Ce le spun/le-aș spune într-o astfel de situație ar fi următoarele:

1. Principalul motiv pentru care au dedicat atâta timp matematicii nu a fost pentru o bucată de metal la BMO sau IMO, ci faptul că le place matematica; așa că să își ia puțin timp să treacă peste dezamăgire și să o ia de la capăt cu aceeași pasiune, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
2. De multe ori, competițiile dau impresia că matematica e o cursă de alergare de 100 de metri, când de fapt e un maraton. Poți să fii pe locul 7 mereu și să nu prinzi echipa României de 6 niciodată, dar faptul că ai demonstrat consistență și o extraordinară înțelegere a matematicii îți va aduce nenumărate oportunități, de la a merge la universități de top, cât și de a aplica matematica în ce domeniu al științei dorești, de la nanotehnologie, AI, până la bio-chimie sau cercetare în tratarea cancerului. Sunt destule exemple de succes ale unor elevi care nici nu au participat la olimpiade, sau care nu au fost niciodată la o olimpiadă internațională (Maryna Viazovska, medaliată Fields, nu a obținut niciodată mai mult de locul 13 la barajele din Ucraina).

Totuși aș vrea să zic: rolul principal în a se asigura că elevii gestionează bine mental olimpiadele ar trebui să revină părinților.

Ce valori personale vă ghidează în cariera didactică?

Andrei Bud: Principala valoare pe care mă ghidez este excelența, întrucât cred că vine la pachet cu responsabilitatea de a o valorifica. Cred că, în multe cazuri, elevii români pleacă la studii în vest cu un gust amar față de sistemul educațional din România, și la universitate e prima dată când dau de excelența academică și oportunitățile pe care aceasta le deschide. În opinia mea, Upper.School reușește să ofere niște cursuri pentru olimpiade internaționale care pun România pe harta lumii în materie de excelență academică.

Ce moment din interacțiunea cu elevii v-a emoționat cel mai mult și v-a făcut să simțiți că ați lăsat o urmă în sufletele lor?

Andrei Bud: De multe ori, tratez cursurile cu un perfectionism extrem: pot număra pe degete lecțiile de care sunt mulțumit de cum am predat. Întrucât cursurile sunt doar online, și până anul trecut nu am cunoscut personal niciunul dintre elevii de la curs, a fost foarte ușor să trăiesc cinci ani cu impresia că nu e bine ceea ce fac. Când mi-am cunoscut o parte din elevi la IMSC în Beijing, am fost foarte plăcut surprins să aud că de fapt le-au plăcut cursurile mele, și că au trecut chiar de mai multe ori prin ele întrucât li s-au părut problemele grele, dar interesante.

Cum vedeți rolul profesorului în formarea viitoarelor generații?

Andrei Bud: Lăsând la o parte rolul evident de a educa noua generație și de a fi un exemplu de conduită, cred că un rol important al profesorului este acela de mentor, în special în perioada critică dintre clasa a XI-a și anul I de facultate, când elevii trebuie să ia unele din cele mai importante decizii din viața lor. Legat de acest rol al profesorului, sunt foarte pesimist: nu cred că mulți își iau în serios rolul de mentor, iar cei care au cel mai mult de suferit sunt elevii din mediile defavorizate, unde nu există atât acces la informații despre universitate și carieră.

Ce vis aveți pentru elevii dvs. dincolo de rezultatele olimpice?

Andrei Bud: De fapt, nu am niciun vis pentru ei legat de rezultatele olimpice, doar să se bucure de competiție. Cred că e mult mai important pentru ei să studieze la universități bune și să se bucure de oportunitățile de carieră pe care acestea le oferă.

Dacă ați putea schimba ceva în sistemul educațional pentru a susține mai bine excelența, ce ați schimba?

Andrei Bud: În multe cazuri de elevi extrem de buni la mate, ei știu că vor să studieze matematica încă din gimnaziu, iar cei care își schimbă materia la universitate reușesc să se adapteze ușor. Adevărul e că o programă mai relaxată pentru olimpici duce la niște elevi foarte competenți care ne reprezintă cu succes la competiții internaționale, și nu are efectul negativ de a crea elevi nepregătiți pentru viață. Ce aș schimba: aș relaxa enorm de mult programă școlară pentru olimpici, și aș scuti măcar o lună de la ore orice elev care reprezintă România la o competiție internațională. În momentul de față, părinții de obicei își dau copiii la licee care înțeleg că nu poți face performanță la nivel înalt fără să sacrifici pregătirea la alte materii, dar nu există un cadru legal pentru acest lucru.

În al doilea rând, sistemul educațional în România este „un trunchi comun gigantic și flexibilitate aproape zero pe lângă el”. Liceele care îndeplinesc anumite standarde de excelență trebuie să aibă o libertate mai mare în a-și decide programă. De asemenea, elevii din școli/licee care nu oferă cursuri avansate pentru materiile de care sunt interesați ar trebui să își poată echivala cursuri de la școală cu participarea în alte programe de excelență.

Mulțumim

Îți mulțumim, Andrei, pentru răspunsurile tale remarcabile. Suntem convinși că perspectiva ta va avea un impact semnificativ asupra viitoarelor generații, inspirându-le să realizeze lucruri deosebite în viața lor!