Vlad Miscoci Hardware Leader Quantum Robotics – Drumul spre locul 3 mondial

„Am devenit un grup care știa să reziste împreună”

Acest interviu a fost realizat de Vlad Miscoci, în exclusivitate pentru platforma empoweredromania.com. Întrebările au fost formulate și adresate de Ioana Alexandra Șomîtcă.

Scurtă prezentare

Sunt Vlad Miscoci și fac parte din Quantum Robotics, unde ocup rolul de Hardware Leader. Mă ocup de dezvoltarea și optimizarea robotului, coordonând partea de proiectare, asamblare și testare a sistemelor mecanice pentru a asigura performanță și fiabilitate în competiție.
Activitatea mea presupune atât rezolvarea provocărilor tehnice, cât și colaborarea constantă cu restul echipei pentru a transforma ideile noastre în soluții eficiente pe teren. Unul dintre cele mai importante momente din parcursul meu a fost participarea la Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge din Houston, unde am reușit să obținem locul 3 mondial.
În afara roboticii, sunt pasionat de tehnologie, inginerie și leadership, iar pe viitor îmi doresc să continui într-un domeniu care îmbină inovația cu munca în echipă și dezvoltarea unor proiecte cu impact real.

1. Ce perioadă dintre naționale și Mondiale v-a testat cel mai tare ca echipă și cum ați trecut prin ea?

Vlad Miscoci: Perioada dintre naționale și Houston a fost probabil cea mai intensă din întreg sezonul. După ce am câștigat în România, am realizat că la Mondiale fiecare detaliu contează și că nu mai există “merge și așa”. Ritmul a devenit foarte dur: redesign-uri, teste până târziu, multe decizii rapide și presiunea de a nu strica ceea ce deja funcționa. Cred că ce ne-a ajutat cel mai mult a fost faptul că am rămas uniți și foarte sinceri unii cu alții. Chiar și când apăreau tensiuni sau oboseală, încercam să discutăm direct problema și să ne concentrăm pe obiectivul comun. În perioada aia am devenit mai mult decât o echipă tehnică — am devenit un grup care știa să reziste împreună.

2. Ce decizie grea ați luat în legătură cu robotul, strategia sau ritmul de lucru, chiar dacă nu toată lumea s-a simțit la început la fel?

Vlad Miscoci: Una dintre cele mai grele decizii a fost să schimbăm și să optimizăm anumite componente importante foarte aproape de Mondiale, într-un moment în care robotul deja performa bine. Era riscant, pentru că puteai pierde stabilitate sau consistență. La început existau opinii diferite — unii voiau să păstrăm varianta sigură, alții credeau că trebuie să împingem limitele dacă vrem să concurăm cu cele mai bune echipe din lume. În final am ales să ne asumăm riscul controlat și să mergem pe varianta care ne oferea plafonul cel mai mare de performanță. Cred că decizia asta ne-a ajutat enorm în Houston.

3. Cum s-a schimbat starea voastră, de la primul meci din Ross până la momentul în care ați încheiat calificările?

Vlad Miscoci: La început aveam foarte multă adrenalină și emoție. Chiar dacă veneam pregătiți, primul meci la Mondiale e altceva — vezi nivelul, vezi echipele, vezi atmosfera și realizezi unde ești. După primele meciuri, când robotul a început să livreze constant și am văzut că putem domina meciuri împotriva unor echipe extraordinare, s-a schimbat complet mentalitatea. Nu mai eram acolo doar ca să reprezentăm România frumos. Simțeam că putem lupta efectiv pentru titlu.

4. Ce a însemnat în practică să terminați #1 din 56 și să intrați în Alliance Selection?

Vlad Miscoci: În practică, asta a însemnat că tot ce muncisem tot sezonul funcționa la cel mai înalt nivel posibil. Să fii #1 din 56 în Ross nu înseamnă doar scoruri bune — înseamnă consistență, strategie, adaptare și încrederea celorlalte echipe. Ca alliance captain, presiunea devine foarte mare. Nu mai răspunzi doar pentru robotul tău, ci și pentru construcția unei alianțe capabile să câștige divizia. Fiecare alegere contează și trebuie să gândești atât tehnic, cât și strategic.

5. Care a fost momentul din Houston în care ați simțit cel mai clar că nu sunteți doar prezenți la Mondiale, ci că aparțineți acelui nivel?

Vlad Miscoci: Cred că momentul cel mai clar a fost atunci când am început să stabilim scoruri și ritmuri comparabile sau chiar peste cele ale echipelor considerate favorite. În momentul în care vezi că cele mai bune echipe din lume te tratează ca pe un adversar direct și îți analizează strategia foarte atent, realizezi că aparții acelui nivel. Și faptul că am terminat cu #1 OPR mondial a confirmat asta.

6. Când s-a încheiat parcursul vostru și ați devenit locul 3 în lume, ce a fost mai puternic: bucuria, ușurarea, oboseala, dorința pentru mai mult, sau altceva?

Vlad Miscoci: A fost un amestec foarte puternic de emoții. Evident exista bucuria enormă pentru rezultat și pentru tot ce reușiserăm, mai ales că vorbim despre un podium mondial. Dar în același timp era și multă oboseală acumulată după luni întregi de muncă intensă. Cred că surprinzător, foarte prezentă era și dorința pentru mai mult. Pentru că atunci când ajungi atât de aproape de vârf, începi automat să te gândești că poate puteai merge și mai sus. Dar per total, sentimentul dominant a fost mândria — pentru echipă, pentru România și pentru tot parcursul nostru.

7. Dacă v-ați putea întoarce la voi înșivă, în prima zi din Houston, ce v-ați spune?

Vlad Miscoci: Ne-am spune să avem mai multă încredere în noi de la început. De multe ori intri la Mondiale cu impresia că celelalte echipe sunt “de neatins”, dar după ce începi să joci îți dai seama că și tu ești acolo pentru un motiv.

Îți mulțumim, Vlad, pentru răspunsurile tale remarcabile. Suntem convinși că perspectiva ta va avea un impact semnificativ asupra viitoarelor generații, inspirându-le să realizeze lucruri deosebite în viața lor!