Cum putem evalua gândirea critică în matematică?
Matematica ar trebui predată și evaluată ca un exercițiu de formare a gândirii critice, nu doar ca o materie de rezolvat mecanic.
Ca profesoară, am constatat de-a lungul anilor același lucru: matematica nu înseamnă doar formule și calcule. Ea este, de fapt, un antrenament pentru gândire. În lumea de astăzi, marcată de tehnologie și schimbări rapide, nu mai este suficient ca elevii să știe să rezolve mecanic exerciții. Mult mai important este să învețe să gândească critic – adică să analizeze informații, să pună întrebări, să argumenteze și să ia decizii bine fundamentate.
Educația modernă, în special cea din domeniul STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), a subliniat această nevoie. Matematica are potențialul de a ajuta în această direcție : ea formează o gândire riguroasă, logică și independentă, care poate fi aplicată în orice domeniu al vieții.
Cu toate acestea, realitatea din școli este alta. Matematica continuă să fie privită de mulți elevi ca o „materie grea”, ceea ce reduce interesul și scade șansele de a exersa gândirea critică. Problema nu ține doar de conținutul predat, ci și de modul în care măsurăm progresul elevilor. Dacă ne dorim cu adevărat să cultivăm raționamentul și capacitatea de analiză, atunci trebuie să folosim și instrumente de evaluare potrivite, care să arate nu doar rezultatul final, ci și felul în care copilul a gândit pentru a ajunge acolo.
De ce e importantă gândirea critică?
În lumea de astăzi, copiii nu au nevoie doar să știe formule sau să facă exerciții mecanice. Ei trebuie să învețe să gândească singuri, să pună întrebări, să analizeze situații și să ia decizii logice. Aceste abilități sunt ceea ce numim „gândire critică”.
Matematica este un teren excelent pentru a antrena aceste competențe, pentru că îi provoacă pe elevi să rezolve probleme, să argumenteze de ce un răspuns este corect și să compare mai multe rezolvări posibile.
Problema actuală în evaluarea gândirii critice
Chiar dacă toată lumea recunoaște importanța gândirii critice, realitatea este că multe evaluări școlare pun accent pe memorare și pe răspunsuri unice. Copiii iau note pentru cât de repede dau rezultatul corect, nu pentru felul în care gândesc. Astfel, se pierd ocazii importante de a dezvolta raționamentul.
Cum putem măsura gândirea critică?
Există deja teste internaționale, cum ar fi Watson-Glaser sau California Critical Thinking Test, dar ele au fost create pentru domenii generale, nu special pentru matematică. În matematică, nu e suficient să știm dacă un elev a scris răspunsul corect – trebuie să înțelegem
cum a ajuns acolo
.
De exemplu, un copil care greșește calculul final, dar are o strategie logică bine construită, arată o gândire critică mai valoroasă decât unul care a ghicit sau a urmat mecanic pașii învățați.
Ce spun studiile recente ?
Cercetările arată că:
- Învățarea bazată pe probleme reale (exemplu: „cum calculăm costul total al unei excursii?”) stimulează gândirea critică mai mult decât exercițiile de rutină.
- Proiectele interdisciplinare (matematică + știință + tehnologie) îi ajută pe copii să gândească mai complex și să caute soluții creative.
- Eseurile matematice sau testele cu întrebări deschise sunt mai utile decât testele-grilă, pentru că îi obligă pe elevi să explice și să justifice pașii făcuți.
Ce lipsește acum
?
Autorii articolului (
Assessing Critical Thinking in Mathematics Education: A Systematic Review and Analysis Using the PRISMA Framework
) consideră că avem nevoie de :
- O definiție clară și adaptată matematicii,
- instrumente de evaluare care să fie folosite de toți, astfel încât rezultatele elevilor să fie corecte și comparabile.
De ce contează pentru părinți și profesori ?
Pentru profesori, aceste instrumente ar arăta unde se află fiecare elevl și cum poate fi ajutat să gândească mai logic. Pentru părinți, ar fi o dovadă clară a progresului copilului dincolo de note – ar vedea cum se dezvoltă capacitatea de a argumenta și de a lua decizii.
Ce ar trebui făcut pe viitor în școli pentru a evalua gândirea critică?
- Să dezvoltăm teste și activități care să verifice procesul de gândire , nu doar rezultatul.
- Să folosim tehnologia (platforme online, aplicații) care pot urmări pașii rezolvării.
- Să facem cercetări pe termen lung pentru a înțelege cum se dezvoltă gândirea critică de la școala primară până la universitate.
- Să dezvoltăm colaborarea între profesori, părinți și specialiști pentru a crea o cultură a întrebărilor și a argumentării, nu doar a răspunsurilor corecte.
Pe scurt: matematica nu ar trebui să fie doar despre cifre și formule, ci despre
antrenarea minții
. Iar dacă vrem ca elevii să devină adulți capabili să gândească independent și să ia decizii bune, trebuie să îi evaluăm și să îi încurajăm în direcția aceasta.
Pentru mai multe informații accesați secțiunea
Servicii