Cum influențează designul școlii anxietatea elevilor și profesorilor
De ce spațiul în care învățăm poate reduce stresul sau, dimpotrivă, îl poate accentua
Designul arhitectural al școlii influențează mai mult decât randamentul academic. Studiile recente arată că spațiul fizic în care elevii și profesorii își desfășoară activitatea poate avea un impact direct asupra nivelului de anxietate și stres resimțit zilnic. Într-un sistem educațional deja supus presiunilor performanței, un mediu ostil sau inadecvat poate amplifica disconfortul emoțional și poate sabota procesul educațional chiar din interior.
Cum arată o școală care „crește” anxietatea?
Anxietatea în rândul elevilor de liceu a devenit o problemă tot mai prezentă, iar spațiile închise, lipsite de lumină naturală, cu mobilier rigid și lipsa intimității în sălile de clasă contribuie la accentuarea acestei stări.
Exemplu real: Un liceu urban din Londra, construit în anii ’60, a fost supus unui audit psihopedagogic. S-a constatat că nivelul de stres raportat de elevi era cu 37% mai mare decât în liceele moderne din aceeași zonă, care beneficiau de design deschis, verdeață și spații de relaxare. Printre plângerile frecvente: zgomot excesiv, săli mici, lipsă de lumină naturală și holuri aglomerate.
Potrivit unui studiu publicat în Building and Environment ( The impact of classroom design on pupils’ learning: Final results of a holistic, multi-level analysis ), spațiile de învățare aglomerate, slab ventilate și slab luminate pot induce anxietate și pot reduce capacitatea de autoreglare emoțională , atât la elevi cât și la profesori.
Design biofilic: un aliat natural împotriva stresului
Unul dintre cele mai eficiente răspunsuri la anxietatea din școală este designul biofilic – integrarea elementelor naturale în arhitectură: plante, lemn, piatră, lumină naturală, vedere spre exterior.
Exemplu: Într-un liceu din Finlanda, s-a implementat un program-pilot care a transformat 5 săli de clasă în „zone biofilice”. S-au adăugat pereți verzi, ferestre mari și plante în ghiveci, iar rezultatul a fost remarcabil: elevii au raportat o scădere cu 26% a stărilor de anxietate în timpul orelor, iar profesorii au afirmat că atmosfera generală a devenit „mai calmă și cooperantă”.
Cercetările (Söderlund et al., 2016; The link between school environments and student academic performance ) arată că expunerea la elemente naturale ajută la reglarea ritmului cardiac și la scăderea nivelului de cortizol , hormonul stresului, în mediile educaționale.
Spații flexibile, mai puțină presiune
Sălile de clasă rigide, cu bănci în șiruri și lipsă de libertate fizică, pot induce o stare de constrângere și disconfort psihologic. În schimb, spațiile de învățare flexibile , care permit reconfigurarea mobilierului, învățarea în grupuri sau în zone de tip „lounge”, oferă un sentiment de control și autonomie.
Exemplu: Un liceu din Danemarca a transformat o aripă a școlii într-un spațiu educațional „de tip living”, unde elevii puteau alege să lucreze pe canapele, mese joase sau perne pe jos. În decurs de 6 luni, absenteismul a scăzut cu 18% , iar profesorii au raportat o mai bună relație cu elevii și reducerea conflictelor.
Un articol publicat în International Education Studies ( The Effect of School Design on Student Performance ) susține că elevii care se simt „în siguranță și în control” în mediul fizic al școlii dezvoltă mai puține simptome de anxietate și sunt mai receptivi la feedback.
Profesorii – victime invizibile ale unui design slab
Nu doar elevii suferă. Profesorii care lucrează zilnic în medii rigide, zgomotoase și aglomerate dezvoltă, în timp, simptome de burnout și anxietate profesională.
Exemplu: Într-un studiu realizat pe 1.200 de cadre didactice din SUA ( Effects of school design on student outcomes ), s-a constatat că profesorii care predau în spații cu ventilație proastă și lumină artificială raportează un nivel mai mare de epuizare emoțională decât cei din școli renovate sau moderne.
Un spațiu bine gândit ajută nu doar la predare, ci și la recuperare emoțională — săli pentru profesori luminoase, spațiile de relaxare, chiar și o simplă grădină interioară pot deveni „refugii” vitale într-o zi solicitantă.
Ce putem schimba chiar acum?
Schimbările nu trebuie să fie costisitoare. Iată câteva soluții ușor de implementat pentru a reduce anxietatea din școli:
- Adăugarea de plante naturale în clase și holuri;
- Folosirea culorilor calde și naturale pentru pereți (verde pal, bej, albastru deschis);
- Crearea unor colțuri de relaxare cu mobilier moale în bibliotecă sau în sălile de clasă;
- Reorganizarea mobilierului pentru a încuraja colaborarea și libertatea de mișcare;
- Iluminat natural sau lămpi cu lumină caldă, evitând fluorescența rece;
- Izolarea fonică a sălilor pentru reducerea zgomotului.
Concluzie: Un spațiu bine gândit reduce anxietatea și crește motivația
Școala ar trebui să fie un loc al siguranței, nu al anxietății. Spațiul fizic în care elevii și profesorii învață și predau poate susține dezvoltarea emoțională, încrederea în sine și echilibrul interior — sau, din contră, le poate submina tăcut. A venit timpul să tratăm designul școlii ca pe un instrument psihopedagogic esențial , nu doar ca pe o problemă de estetică.
Referințe utile:
- https://cstuk.org.uk/news-publications/cst-blogs/how-school-building-design-can-enhance-learning-outcomes/
- https://www.researchgate.net/publication/383549822_The_Impact_of_School_Design_on_Student_Learning_and_Wellbeing
- https://www.researchgate.net/publication/288856937_The_Effect_of_School_Design_on_Student_Performance
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0360132315000700
- https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1618866716300140
- https://www.researchgate.net/publication/228343944_Effects_of_school_design_on_student_outcomes
- https://ccsenet.org/journal/index.php/ies/article/view/56005