Feedback pentru elevi cu performanțe sub medie
Feedback-ul reprezintă un element esențial în procesul educațional, fiind considerat un motor al învățării și al dezvoltării personale. Acesta influențează atât înțelegerea materiei, cât și motivația elevilor. Totuși, nu toți elevii au aceleași nevoi privind feedback-ul: cercetările arată că elevii cu rezultate sub medie au nevoie de un feedback mai frecvent, mai detaliat și mai constructiv decât colegii lor cu note mari.
De ce elevii cu rezultate sub medie au nevoie de mai mult feedback?
Elevii cu performanțe scăzute întâmpină adesea dificultăți în înțelegerea materialului didactic și în autoreglarea învățării. Potrivit lui Hattie și Timperley (2007), feedback-ul este unul dintre cei mai puternici factori care influențează procesul de învățare, însă pentru a fi eficient, acesta trebuie să fie adaptat nevoilor individuale. Elevii care au dificultăți au nevoie de un feedback clar și specific, care să le arate exact unde greșesc și cum pot să își îmbunătățească performanțele.
Mai mult, Sadler (1989) subliniază că feedback-ul trebuie să ajute elevii să înțeleagă standardele așteptate și să le compare cu propria lor performanță. Elevii cu rezultate sub medie sunt adesea lipsiți de această înțelegere, fapt ce face necesar un feedback mai elaborat și mai frecvent pentru a le ghida progresul.
Pe lângă partea cognitivă, feedback-ul are și un impact motivațional esențial. Elevii cu note mici pot dezvolta o percepție negativă asupra propriei capacități și a școlii, iar un feedback constructiv și pozitiv contribuie la creșterea încrederii în sine și la stimularea dorinței de învățare (Black & Wiliam, 1998). Conform lui Dweck (2006), feedback-ul axat pe efort și strategii de învățare – nu doar pe rezultat – poate susține dezvoltarea unei mentalități de creștere („growth mindset”), încurajând astfel elevii să perceapă greșelile ca pe oportunități și nu ca eșecuri.
Cum trebuie adaptat feedback-ul pentru elevii cu rezultate sub medie?
Pentru a fi cu adevărat eficient, feedback-ul destinat acestor elevi trebuie să respecte anumite principii:
- Frecvență și imediat : oferit cât mai rapid după execuția sarcinii, pentru a corecta greșelile înainte ca ele să se consolideze (Shute, 2008).
- Clar și specific : să ofere indicații precise despre ce anume trebuie îmbunătățit, evitând formulările vagi sau generale (Hattie & Timperley, 2007).
- Motivant și încurajator : să susțină efortul depus, să întărească încrederea în sine și să promoveze o atitudine pozitivă față de învățare (Black & Wiliam, 1998).
- Personalizat : adaptat la nivelul și stilul de învățare al fiecărui elev pentru a fi accesibil și relevant (Sadler, 1989).
Concluzie
Elevii cu rezultate sub medie au nevoie de mai mult feedback decât colegii lor cu performanțe bune, pentru că acest feedback le oferă claritatea, ghidajul și motivația necesare progresului. Este esențial ca profesorii să conștientizeze aceste nevoi diferențiate și să ajusteze modul în care oferă feedback, pentru a sprijini în mod eficient învățarea fiecărui elev.
Referințe bibliografice
- Black, P., & Wiliam, D. (1998). Assessment and Classroom Learning. Assessment in Education: Principles, Policy & Practice , 5(1), 7-74.
- Dweck, C. S. (2006). Mindset: The New Psychology of Success . Random House.
- Hattie, J., & Timperley, H. (2007). The Power of Feedback. Review of Educational Research , 77(1), 81-112.
- Sadler, D. R. (1989). Formative assessment and the design of instructional systems. Instructional Science , 18(2), 119-144.
- Shute, V. J. (2008). Focus on Formative Feedback. Review of Educational Research , 78(1), 153-189.
Află cum poți oferi feedback constructiv la clasă accesând articolul:
Cum poate oferi un profesor feedback constructiv la clasă?