Matematica și Mentalitatea de Creștere: Expresii pentru a iubi matematica predată la clasă
Matematica poate părea, pentru unii copii, un munte de netrecut. Dar, cu susținerea potrivită și cuvintele potrivite, acest munte poate deveni o aventură fascinantă. Una dintre cele mai eficiente strategii pentru a încuraja elevii să iubească matematica și să creadă în potențialul lor este să le cultivăm mentalitatea de creștere .
Conceptul de mentalitate de creștere (dezvoltat de Carol Dweck) se referă la convingerea că inteligența și abilitățile nu sunt fixe, ci pot fi dezvoltate prin efort, strategii bune și învățare din greșeli.
Expresii care dezvoltă mentalitatea de creștere la matematică
Iată câteva expresii pe care profesorii le pot introduce în vocabularul zilnic al clasei pentru a transforma modul în care copiii gândesc despre efort și greșeli:
1. „Încă nu ai înțeles… și este perfect normal.”
Această expresie normalizează procesul de învățare. Adăugarea cuvântului „încă” schimbă complet percepția copilului – de la „nu pot” la „nu pot încă ”.
Exemplu:
„Nu ai rezolvat corect problema? Perfect! Asta înseamnă că ești pe cale să înveți ceva nou.”
2. „Ce strategie ai încercat?”
În loc de a judeca rezultatul (corect sau greșit), această întrebare pune accentul pe procesul de gândire. Elevul simte că efortul său contează, chiar dacă rezultatul nu este finalul dorit.
Exemplu:
„Îmi poți arăta pașii pe care i-ai urmat? Ce strategie ai ales? Cum ai putea schimba strategia data viitoare?”
3. „Efortul tău arată că îți antrenezi creierul.”
Elevii trebuie să înțeleagă că a face greșeli sau a munci din greu nu este un semn de slăbiciune, ci de creștere cognitivă .
Exemplu:
„Felul în care ai lucrat la această problemă e ca un antrenament pentru mintea ta. Exact ca la sală, doar că pentru creier!”
4. „Greșelile sunt oportunități de învățare.”
Profesorii pot transforma clasa într-un mediu sigur, în care greșelile nu sunt pedepsite, ci explorate cu curiozitate.
Exemplu:
„Ce ne poate învăța greșeala ta? Unde s-a produs și cum o putem corecta împreună?”
5. „Cum te-ai simțit când ai găsit soluția? Ce te-a ajutat să ajungi acolo?”
Această întrebare reflectivă încurajează conștientizarea progresului și întărește încrederea în sine.
Exemplu:
„Uite cât de departe ai ajuns! Ce ai făcut diferit de data trecută?”
6. „Matematica este despre a gândi, nu doar despre a răspunde.”
Încurajăm copiii să vadă matematica ca pe un teren de joacă intelectual, nu ca pe o serie de răspunsuri corecte sau greșite.
Exemplu:
„Aș vrea să știu cum ai gândit. Chiar dacă răspunsul nu e corect, procesul tău e valoros.
Concluzie
Folosirea conștientă a limbajului este una dintre cele mai simple și puternice unelte pe care le are un profesor. Cuvintele pot modela convingerile elevilor despre sine, pot încuraja perseverența și pot transforma frica de matematică în entuziasm pentru descoperire.
Așadar, data viitoare când un copil spune „Nu pot să fac asta!”, amintiți-vă să răspundeți cu:
„Nu încă. Și asta înseamnă că urmează să înveți ceva grozav.”