Puterea lui „Încă” – O revoluție în educație
Educația modernă se confruntă cu o provocare fundamentală: cum cultivăm în elevi nu doar cunoștințe, ci și o mentalitate care să îi sprijine în fața dificultăților? Un exemplu remarcabil vine de la un liceu din Chicago. Elevii care nu promovau un curs primeau calificativul „Încă nu” („Not Yet”) în loc de un eșec definitiv. Această abordare inovatoare redefinește procesul de învățare. Ea oferă elevilor o perspectivă asupra progresului lor și nu doar o sentință academică.
Puterea lui „Încă”. Mentalitatea de creștere vs. Mentalitatea fixă
Carol Dweck, profesor emerit la Universitatea Stanford, a evidențiat două tipuri fundamentale de mentalitate în rândul elevilor: mentalitatea fixă și mentalitatea de creștere. În studiile sale, a observat că unii copii, atunci când se confruntă cu probleme dificile, reacționează pozitiv. Ei văd dificultatea ca pe o oportunitate de învățare. Acești elevi îmbrățișează provocările și consideră că abilitățile lor pot fi dezvoltate prin efort și perseverență.
În contrast, alți copii privesc dificultățile ca pe un eșec personal. Altfel spus, ca pe o dovadă a incapacității lor. Acești elevi, având o mentalitate fixă, caută metode de evitare a eșecului, uneori prin înșelăciune. Alteori ei se compară cu alții mai slabi pentru a-și menține o iluzie a superiorității. În esență, acești copii trăiesc sub tirania lui „acum”, în loc să prospere sub puterea lui „încă”.
Neuroștiința din spatele lui „Încă”
Cercetările în neuroștiință arată că atunci când elevii cu mentalitate de creștere fac greșeli, creierul lor se activează intens, procesând eroarea și învățând din ea. În schimb, elevii cu mentalitate fixă arată o activitate cerebrală minimă în fața greșelii, semn că nu se angajează în procesul de corectare și învățare.
Această descoperire subliniază importanța cultivării unei mentalități de creștere în rândul elevilor, astfel încât aceștia să poată folosi greșelile ca pe niște trepte către succes, nu ca pe niște bariere de netrecut.
Cum putem cultiva mentalitatea de creștere?
- Elogierea procesului, nu doar a inteligențe În loc să le spunem copiilor că sunt „destepti” sau „talentați”, ar trebui să le lăudăm efortul, strategiile folosite și perseverența lor. Studiile au demonstrat că acest tip de feedback îi face mai rezistenți și mai dispuși să încerce lucruri noi.
- Recompensarea progresului Într-un experiment realizat de cercetătorii de la Universitatea din Washington, s-a creat un joc matematic care recompensa nu doar răspunsurile corecte, ci și strategia și efortul depus de elevi. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a implicării și a perseverenței în fața problemelor dificile.
- Predarea neuroplasticității Elevii care au fost învățați că mintea lor se dezvoltă atunci când învață lucruri noi au avut o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor academice. Conștientizarea faptului că inteligența nu este fixă, ci maleabilă, îi ajută pe elevi să abordeze dificultățile cu mai mult curaj.
Implicații pentru societate
Impactul mentalității de creștere nu se limitează doar la educație. Angajatorii au observat că noile generații de angajați se bazează prea mult pe validare externă. A observat de asemenea că ei se descurajează rapid în fața eșecurilor. Prin urmare, cultivarea mentalității de creștere în școli poate avea efecte pe termen lung asupra rezilienței și succesului profesional al indivizilor.
Concluzie
Educația trebuie să evolueze pentru a sprijini dezvoltarea unei mentalități de creștere. Prin conceptului „Încă nu”, prin schimbarea modului în care oferim feedback putem transforma eșecul dintr-un obstacol într-o oportunitate. Un elev de 13 ani într-o scrisoare către Carol Dweck a spus așa: „Acum îmi dau seama că am irosit cea mai mare parte a vieții mele”. Să nu lăsăm niciun copil să simtă același lucru.
Referințe
- Dweck, C. S. (2006). Mindset: The New Psychology of Success. Random House.
- Blackwell, L. S., Trzesniewski, K. H., & Dweck, C. S. (2007). „Implicit Theories of Intelligence Predict Achievement Across an Adolescent Transition: A Longitudinal Study and an Intervention.” Child Development , 78(1), 246–263.
S-ar putea să te intereseze și:
Mentalitatea de Creștere: Cheia Performanței Academice
Cum poate oferi un profesor feedback constructiv la clasă?