Puterea Mentalității de creștere: Cheia performanței academice
În educație, diferența dintre succes și eșec nu este determinată doar de abilități sau inteligență, ci și de modul în care elevii percep învățarea. Mentalitatea de creștere este un factor non-cognitiv care influențează nu doar performanța academică, ci și abilitățile sociale, strategiile de învățare, comportamentele academice și perseverența. Aceste elemente interconectate pot transforma un ciclu negativ al învățării într-unul pozitiv, unde fiecare progres alimentează următorul succes.
Cum putem, ca educatori, învățători sau profesori, să dezvoltăm această mentalitate în rândul elevilor? Iată cinci strategii esențiale care pot promova o mentalitate de creștere și pot contribui la îmbunătățirea rezultatelor academice.
1. Setarea unor standarde înalte și realiste
Elevii tind să se alinieze așteptărilor profesorilor. Dacă standardele sunt prea scăzute, performanța va fi limitată. Dacă sunt prea ridicate, fără suport adecvat, elevii vor abandona și își vor întări o mentalitate fixă. Soluția optimă este stabilirea unor obiective ambițioase, dar realizabile. De exemplu, utilizarea unor instrumente precum cele de pe platforma Mindset Works poate ajuta profesorii să formuleze obiective de învățare care să încurajeze progresul.
Este esențial să transmitem elevilor că provocările fac parte din procesul de învățare. Când sunt confruntați cu dificultăți, aceștia trebuie să înțeleagă că este normal să întâmpine obstacole și că depășirea acestora face parte din dezvoltarea lor intelectuală.
2. Stabilirea unor obiective pe termen scurt
Elevii cu o mentalitate fixă sunt mai predispuși să renunțe atunci când se confruntă cu standarde ridicate. Pentru a contracara acest efect, este necesar să oferim strategii care să împartă sarcinile complexe în pași mai mici și realizabili. Fiecare succes intermediar consolidează sentimentul de autoeficacitate și crește încrederea elevilor în propriile abilități. Prin această abordare, creăm un mediu în care efortul susținut este recunoscut și apreciat.
3. Oferirea unui feedback semnificativ
Un profesor care înțelege pedagogia mentalității de creștere oferă feedback constructiv și continuu. Nu este suficient doar să corectăm greșelile; elevii trebuie să fie implicați activ în procesul de identificare și corectare a propriilor erori. Feedback-ul trebuie să fie clar, explicativ și să indice direcții specifice de îmbunătățire.
Un exemplu de feedback eficient ar fi: „Această secțiune a eseului tău este confuză. Cred că vrei să exprimi următoarea idee, dar nu sunt sigur. Poți clarifica?” În acest mod, elevul primește suficient sprijin pentru a-și îmbunătăți munca, fără a i se oferi direct soluția.
De asemenea, este important să evităm feedback-ul generic precum „Încearcă mai mult” fără a oferi ghidaj concret. Un elev care nu are cunoștințele sau strategiile necesare va interpreta acest mesaj ca o dovadă a incompetenței sale, întărindu-și o mentalitate fixă.
4. Oferirea unui tip de laudă adecvat
Lauda joacă un rol crucial în dezvoltarea mentalității de creștere, dar trebuie utilizată cu discernământ. Există trei tipuri de laudă pe care trebuie să le evităm:
- Lăudarea exclusivă a efortului – Doar faptul că un elev a muncit mult nu este suficient. Ceea ce contează este efortul eficient, utilizarea strategiilor potrivite și învățarea din greșeli.
- Lăudarea excesivă sau lipsită de substanță – Expresii precum „Fiecare greșeală este un pas înainte” pot părea încurajatoare, dar dacă nu sunt susținute de exemple concrete, elevii pot deveni sceptici față de mesajele transmise.
- Lăudarea trăsăturilor personale – Complimentele precum „Ești foarte inteligent” pot fi dăunătoare, deoarece elevii vor evita provocările pentru a nu risca să piardă această etichetă.
Cea mai eficientă laudă este cea care se concentrează pe procesul de învățare. De exemplu: „Ai încercat mai multe strategii și ai reușit să găsești o soluție” sau „Se vede că ai exersat într-un mod structurat, iar îmbunătățirea este clară” . Astfel, elevii înțeleg ce comportamente duc la succes și învață să își autoregleze efortul.
5. Adoptarea conceptului de „încă”
Carol Dweck subliniază importanța cuvântului „încă” în procesul de învățare. Când elevii aud expresia „Nu ai reușit încă” , percep dificultățile ca pe o etapă temporară, nu ca pe un eșec permanent. Acest mic detaliu lingvistic poate crește motivația și poate încuraja perseverența.
Profesorii trebuie să transmită clar mesajul că fiecare elev este capabil să își îmbunătățească performanțele prin muncă și strategie. Convingerea că abilitățile se dezvoltă prin efort este cheia unei mentalități de creștere durabile.
Concluzie
Promovarea mentalității de creștere în clasă nu este un proces instantaneu, dar beneficiile sale sunt profunde și de durată. Prin implementarea acestor strategii – setarea unor standarde înalte, stabilirea obiectivelor pe termen scurt, oferirea unui feedback semnificativ, utilizarea unei laude adecvate și adoptarea conceptului de „încă” – profesorii pot contribui la formarea unor elevi rezilienți, motivați și pregătiți pentru provocările academice și profesionale.
Această schimbare nu doar că îmbunătățește rezultatele școlare, dar și cultivă o mentalitate esențială pentru succesul în viață. Adevărata valoare a educației nu constă doar în acumularea de cunoștințe, ci și în dezvoltarea abilității de a învăța și de a depăși obstacolele cu încredere și determinare.
S-ar putea să te intereseze și:
Cum poate oferi un profesor feedback constructiv la clasă?
Puterea lui „Încă” – O Revoluție în Educație